Într-o după-masă, pe când așteptam busul în stația de lângă facultate, a venit o femeie nevăzătoare care m-a rugat să-i spun când vine 24B. Aveam același drum așa că am așteptat cu ea și am ajutat-o să urce.

În bus cineva i-a oferit un loc, apoi am auzit că a întrebat dacă e numărul 24B.

Pentru o secundă am fost contrariată! Apoi am realizat că eu am fost doar o voce străină care i-a oferit o informație, e perfect normal și chiar indicat să verifice din mai multe surse.

Întâmplarea asta m-a pus pe gânduri… Am încercat să mă pun într-o situație asemănătoare, dar nu cred că mi-a ieșit. Poate cea mai apropiată experiență e momentul scurt de panică prin care trec atunci când sunt în bus și nu sunt sigură dacă am urcat bine sau dacă la prima curbă o să am o surpriză. Chiar și așa, sunt convinsă că nu-i o comparație corectă.

Mi-am adus aminte toată întâmplarea asta pentru că zilele astea am dat peste canalul de youtube YesterdaysWishes în care Lucy Edwards povestește despre viața ei de nevăzătoare. Nu doar că povestește, dar face tutoriale de make-up, cântă și participă la evenimente. De partea tehnică se ocupă iubitul ei, însă conceptul și ideile de videouri îi aparțin.

Eu sunt fascinată de canalul ei de youtube pentru că am reușit să înțeleg mai bine ce înseamnă viața unei persoane care are o asemenea dizabilitate. În plus, mi-a reconfirmat că absolut nimic nu te poate opri să faci ce-ți place, iar impedimentele, de orice fel, au scopul de a-ți trezi cele mai creative moduri to work around it.

Îți las mai jos 3 videouri ca să te convingi cât de simpatică e Lucy și câte chestii mișto poate să facă 😀

Comment, like, share, subscribe!